De ce trebuie sa crestem, sa imbatranim, sa capatam din ce in ce mai multe responsailitati, sa devenim mai seriosi, mai sobri si mai ingrijorati in legatura cu viitorul?
De ce nu putem ramane mereu naivi, puri, oricand cu zambetul pe buze si cel putin optimisti?
Raspunsul clasic: "pentru ca asa e viata!"
Un raspuns destul de vag pentru atatea intrebari. Ar trebui sa existe un ghid pentru zambete sincere, pentru a trage o cortina in jurul nostru cand nu vrem ca rautatile si negativismul din jur sa ne afecteze. Chiar si-asa ar fi degeaba, nimic nu este impenetrabil, consecinte asupra noastra tot vor avea; suntem oameni si, ca atare, simtim implicit si explicit nevoia de a socializa, de a intra in contact cu altii.
Daca din exterior vom simti mai tarziu aceste consecinte, cele din interior vor aparea destul de curand.
Oricum, revenind, azi ar trebui sa fiu cea mai fericita, am mai crescut cu un an, dar nu ma simt asa din pacate. Intreband diverse persoane daca doar fetele resimt inaintare in varsta, am primit un raspuns care mi-a placut mult: "Baietii nu imbatranesc, ei se rafineaza" :)) suna a reclama la vin, dar e un punct de vedere foarte bun. Si atunci am incept sa vad altfel lucrurile: si femeile se stilizeaza odata cu trecerea timpului (chiar ma uitam zilele trecute la primul videoclip al Andrei si am facut comparatie cu stilul ei prezent...e un exemplu perfect pentru care nu am decat cuvinte de lauda).
In acest context, nu ramane decat sa ma bucur si sa sper la mai bine ;)
3 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu